Casa Gheorghe Tătărescu: Memorie și Continuitate a unei Vile Interbelice în București

Într-un București al interbelicului, în care puterea se împletea cu rafinamentul cultural, reședința lui Gheorghe Tătărescu se înalță nu doar ca un adăpost domestic, ci ca un martor tăcut al unor epoci de cumpănă. Casa de pe Strada Polonă, nr. 19, este mai mult decât spațiu construit: este o arhivă materială ce păstrează ecouri ale compromisurilor politice, ale gesturilor de discreție și ale valorilor unei elite care și-a afirmat identitatea prin sobrietate, proporție și artă. În acest cadru, memoria politică se cristalizează în lemn masiv de stejar, în feroneria patinată, în spațiul restrâns al biroului și în accentele subtile ale formelor neoromânești, configurând o experiență care transcende epoca.

Casa Gheorghe Tătărescu: între putere și memorie în arhitectura interbelică

Figură controversată a istoriei României secolului XX, Gheorghe Tătărescu a trăit și a guvernat în vremuri tulburi, iar casa sa bucureșteană reflectă această dualitate între autoritate și reținere. Reședința, caracterizată prin dimensiuni moderate și proporții atent calibrate, exprimă un stil de viață și de reprezentare specific elitei interbelice. Astăzi cunoscută drept EkoGroup Vila, această vilă nu și-a pierdut nimic din greutatea istorică, continuând să funcționeze ca un spațiu cultural ce pune în dialog trecutul cu prezentul.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Născut în 1886, Gheorghe Tătărescu se impune ca unul dintre liderii politici români ai perioadei interbelice, revenind de două ori în fruntea guvernului României. Nu un erou mitizat, ci un politician cu o concepție profundă, aproape contabilă asupra datoriilor publice, Tătărescu se definesc printr-o ambivalență persistentă: susținător al reformelor și al eficienței guvernamentale, dar implicat și în erodarea democrației parlamentare prin întărirea puterii executive.

Formarea sa juridică și preocuparea pentru reprezentarea reală în parlament îi oferă un profil clar – un om al sistemului, care însă nu reușește să înfrunte complet fragilitatea democratică a epocii. Regimul politic și alianțele în care navighează, relația tensionată cu regele Carol al II-lea, și apoi eforturile sale de adaptare după al Doilea Război Mondial, conturează un portret al omului politic care traversează, cu nuanțe distincte, împrejurările istorice complexe ale unei Românii aflate la răscruce.

Casa ca prelungire a vieții publice și private

Reședința din strada Polonă constituie mai mult decât o locuință: este un spațiu în care viața personală și cea publică se intersectează cu subtilitate. Dimensiunea modestă a casei subliniază o mentalitate caracteristică stăpânului – puterea nu se măsoară prin spațiu, ci prin discreție și organizare. Biroul premierului, situat la entre-sol, cu acces lateral discret, este o emblemă a acestei etici: o încăpere restrânsă unde deciziile cu un impact național erau luate fără fast, în rezonanță cu pasiunile pentru ordine și funcționalitate.

Atmosfera casei reflectă și relațiile sociale ale epocii, spații destinate primirii oaspeților importanți din cercurile politice și culturale, dar și o viață familială armonioasă, ordonată după reguli clare. Grădina ascunsă de privirile străzii oferă un refugiu liniștit, intelectului și spiritului, aducând un ecou al eleganței mediteraneene filtrate printr-un decor neoromânesc subtil.

Identitatea arhitecturală a Casei Gheorghe Tătărescu: o sinteză între Mediterana și neoromânesc

Proiectată inițial de arhitectul Alexandru Zaharia și completată de colaboratorul său, Ioan Giurgea, vila este un exemplu precoce al unui discurs arhitectural interbelic ce combină influențe mediteraneene cu elemente locale, în special moldovenești și neoromânești. Fațadele resping simetria rigidă, favorizând un echilibru dinamic ce se pretează spațiului stradal și curții interioare.

• Portalurile cu accente moldovenești, în care este integrat discret biroul premierului;
• Coloanele filiforme, fiecare cu un tratament individualizat, dar menținând unitatea stilistică;
• Șemineul realizat de Milița Pătrașcu, ucenică a lui Brâncuși și colaboratoare a doamnei Arethia Tătărescu, care combină modernismul cu tradițiile neoromânești;
• Feronerii din alamă patinată și uși sculptate, opere ale meșteșugului meticulos și al atenției pentru detaliu;
• Parchetul din stejar masiv, cu texturi coloristice variate, care participă la senzația de sobrietate și căldură.

Acest ansamblu arhitectural, de o scară modestă, monopolizează prin echilibrul său proporțional și prin inversarea priorităților: casa nu parlamentează puterea ostentativ, ci o exprimă prin echilibru estetic și funcțional.

Arethia Tătărescu: prezența culturală invizibilă

Dincolo de politica zguduitoare care animă figura lui Gheorghe Tătărescu, casa trebuie înțeleasă și prin prisma influenței Arethiei Tătărescu. Această femeie cultivată și discretă, numită adesea „Doamna Gorjului”, a fost nu doar un sprijin moral ci și un motor în eforturile culturale și artistice ale familiei. Implicată în binefacere și în renașterea meșteșugurilor tradiționale, ea a facilitat și apropierea lui Constantin Brâncuși de România, contribuind astfel la realizarea emblematicului ansamblu de la Târgu Jiu.

Arethia a fost beneficiara oficială a procesului de autorizare al casei și a vegheat personal la evitarea oricărui exces în proiectul architectural. Echilibrul estetic, coerența și discreția clădirii reflectă gusturile și valorile pe care ea le-a cultivat în intimitatea familiei și în cercurile selecte ale epocii.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică și spațială a Casei Tătărescu

Perioada postbelică marchează în viața Casei Tătărescu o etapă dificilă, înscrisă în tumultul naționalizărilor și al politizării memoriei elitei interbelice. După arestarea lui Gheorghe Tătărescu în 1950 și marginalizarea sa, vila intră într-o fază de degradare treptată, în care sensul inițial, legat de putere și cultură, este estompat.

Folosită cu funcțiuni improprii, compartimentată și supusă reparațiilor neadecvate, casa suferă o pierdere a calităților sale definitorii – proporția, relația interior-exterior și detaliile artistice. În ciuda supraviețuirii structurale, spiritul spațiului este șters, iar memoria politică este pusă în stand-by într-o Românie a controlului ideologic.

După 1989: controverse, transformări și pași spre restaurare

Schimbarea de regim ar fi putut aduce o recuperare onestă a Casei Tătărescu, însă această perioadă a fost marcată de intervenții disparate, uneori contradictorii. Proprietatea a trecut prin mâinile unor personaje precum Dinu Patriciu, care, în ciuda formării sale de arhitect, a generat modificări adesea incompatibile cu spiritul arhitectural original. Transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux a fost privită cu scepticism, fiind identificată ca o încercare de deturnare a memoriei într-un spațiu de consum ostentativ.

Ulterior, o entitate de origine britanică a inițiat un proces de restaurare mai riguros, bazat pe documentele originale semnate de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Această etapă a reprezentat o întoarcere către echilibru, o încercare de recuperare a limbajului arhitectural și a mesajelor politice subtile ce se insinuează în materialitatea casei.

EkoGroup Vila: continuitate responsabilă și spațiu cultural activ

Astăzi, casa poartă numele EkoGroup Vila și este mai mult decât o simplă vilă restaurată; este un spațiu cultural care păstrează și exprimă memoria a peste un secol de transformări politice și sociale. Accesul publicului se face exclusiv prin programare, iar casa nu este transformată într-un obiect turistic banal, ci este reintegrată într-un circuit cultural atent gestionat.

Prin această formulă, cei care trec pragul sunt invitați să perceapă vila nu doar ca pe o frumusețe arhitecturală, ci ca pe un martor al istoriei României, o poveste gravată în lemn, piatră și aerul încărcat de amintiri. EkoGroup Vila continuă astfel tradiția spațiului ca mediator între trecut și prezent, evitând alunecarea spre uitare sau mitizare excesivă.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician, twice serving as Prime Minister during the interwar and early postwar periods. He was a central figure of the National Liberal Party, known for advancing administrative efficiency while also contributing to the erosion of parliamentary democracy through executive strengthening.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, is distinct from the 19th-century painter Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894). Although their names are similar, they belong to different epochs and fields.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The house exemplifies an early interwar Bucharest architecture blending Mediterranean influences with Neo-Romanian elements. Designed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, it features balanced proportions, moldavian-inspired portals, slender columns, and sculptural details by Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the cultural engine behind the home’s aesthetic coherence. As the official project beneficiary and a patron of arts, she oversaw the project’s restraint, fostering cultural and artistic links, notably facilitating Brâncuși’s involvement and commissioning Milița Pătrașcu’s artistic contributions.
• What is the function of the building today?
  Currently known as EkoGroup Vila, the villa functions as a cultural venue emphasizing memory preservation. It offers controlled public access through scheduled visits, avoiding commercialization while maintaining architectural and historical authenticity.

Invităm astfel cititorul să pătrundă în acest spațiu al continuității responsabile, să se lase purtat de dialogul dintre arhitectură, politică și cultură pe care casa îl propune, și să regăsească în EkoGroup Vila un reper viu al trecutului nostru comun. Nu doar un loc permanent al amintirii, ci o reamintire continuă că spațiile istorice pot fi purtători de sensuri multiple, dacă sunt abordate cu respect și cunoaștere.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, oferind astfel ocazia unei călătorii culturale ce depășește simpla contemplare.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.